In folclorul romanesc, Sfanta Parascheva este asemanata cu Sfanta Vineri, o batrana respingatoare, dar care tinea post si avea un suflet mare, vindecandu-i de boli grave pe oameni, protejandu-i de fenomene meteorologice periculoase, iar pe copii aparandu-i impotriva deochiului. Cei de la sate aprind focul in curte pentru a alunga spiritele rele, iar flacaii fac un fel de joc de artificii, aruncand cu faclii aprinse in aer. In aceasta zi, credinciosii merg la biserica din sat, la manastire sau chiar in pelerinaj la Iasi, rugandu-se pentru sanatate, pentru spor in casa si in gospodarie, pentru bunul mers al serviciului sau al scolii si aduc ofrande la biserica pentru cei morti. Se spune ca in aceasta zi, daca frunzele copacilor se ingalbenesc si cad repede, va urma un an bogat in recolte. Tot in aceasta zi, in multe zone ale tarii se organizeaza targuri de toamna cu produse din gospodaria taraneasca, iar ciobanii, dupa ce dis-de-dimineata verifica modul cum s-au odihnit oile, coboara de la munte cu carne, lapte si branzeturi. Daca oile au stat gramada toata noaptea e semn ca iarna va fi geroasa, iar daca acestea s-au odihnit rasfirate, iarna va fi blanda. Ziua de Sfânta Parascheva este praznic al morţilor pomeniţi, se împart lipii, vin şi must. De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în casă, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap. De Sfânta Parascheva nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. Sfanta apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei. De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce. De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.
