Leul moldovenesc se prăbuşeşte, banii trimişi de moldoveni în ţară sunt tot mai puţini, iar autorităţile ar putea fi nevoite să majoreze taxele pentru a acoperi deficitul bugetar. Miza este şi una politică, pentru că Republica
Moldova ar putea cere finanţare Rusiei, aşa cum a făcut-o şi Grecia.Fondul Monetar Internaţional a întrerupt discuţiile de finanţare cu ţara vecină după refuzul guvernanţilor moldoveni de a închide cele trei bănci implicate în furtul miliardului de dolari. Banca Mondială nu va oferi nici ea suportul bugetar de 45 de milioane de dolari planificat pentru acest an. „Atât FMI cât şi Banca Mondială transmit semnale clare: dacă nu facem regulă în sistemul bancar, va fi foarte greu de negociat finanţări ulterioare. Simţim presiuni externe destul de mari. Este vorba şi de restricţiile de comerţ extern impuse de Rusia, reducerea remiterilor din Rusia mai ales”, a declarat Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. Anul trecut, remiterile din străinătate au fost de 1,6 miliarde de dolari. Cum 60% din banii trimişi de moldovenii care lucrează peste graniţă sunt câştigaţi în Rusia, iar rubla şi-a înjumătăţit valoarea în faţa monedei americane, banii trimişi în ţară sunt mai puţin valoroşi. Datoria publică externă a Moldovei este de 1,7 miliarde de dolari, adică 22% din PIB. Banii împrumutaţi de la BERD sau Banca Mondială trebuie returnaţi, însă Moldova nu are de unde să îi ia decât prin tăierea banilor de la buget sau din creşteri de taxe. Economiştii români spun că ţara noastră nu va resimţi şocul problemelor din Moldova decât indirect.„Sunt anumite bănci care au o prezenţă redusă în Republica Moldova, din România. Este o zonă care este oarecum la început şi atunci nu avem în portofoliu foarte mulţi clienţi care să aibă expuneri”, afirmă Ramona Ivan, director pentru relaţii externe într-o bancă comercială.
