ADMINISTRATIE MARCEL CHELARU: “În loc de un cămin cultural, mai bine fac o şcoală sau o grădiniţă, că acolo este învăţătura“

Publicat pe: 13 februarie 2018, 07:12 de / Administratie
ADMINISTRATIE MARCEL CHELARU:  “În loc de un cămin cultural, mai bine fac o şcoală sau o grădiniţă, că acolo este învăţătura“

Marcel Chelaru, primarul independent al comunei botoşănene Suharău, este interesat să dezvolte infrastructura şcolară, pentru că, spune el, numai aşa poate creşte gradul de civilizaţie al oamenilor şi se poate dezvolta economia zonei.

În comuna Suharău (judeţul Botoşani), o localitate aproape de graniţa de nord a României, autorităţile locale au început să investească masiv în infrastructura şcolară. Investiţiile se derulează prin fonduri guvernamentale şi europene, dar şi cu o parte de contribuţie de la bugetul local. Au fost reabilitate deja şcolile din patru sate cu aproape 2 milioane de lei, iar în acest an lucrările continuă pe proiecte deja semnate, prin construcţia de grădiniţe şi reabilitarea încă a unei şcoli. De asemenea, au fost semnate contracte pentru investiţii în şcoala profesională din comună.

Edilul din Suharău, Marcel Chelaru (54 de ani), este la al treilea mandat. El spune că în 2016 a avut o revelaţie şi a decis că va pune la punct un program cu bătaie lungă pentru investiţii în educaţie. „Eu nu văd altă cale de a dezvolta mediul rural. De a scăpa de sărăcie, de asistenţă socială, de oameni fără nicio perspectivă. Fără şcoli moderne şi fără drumuri care să le lege de civilizaţie, nu cred că se poate face învăţământ de calitate. Trebuie să atragi elevul la şcoală că şi aşa este o problemă absenteismul în mediul rural. Este un prim pas şi, chiar dacă nu este vizibil peste noapte, este o piatră de temelie. În loc de un cămin cultural, mai bine fac o şcoală sau o grădiniţă, că acolo este învăţătura“, spune edilul.

Drumurile care duc la şcoli

Comuna Suharău, situată la peste 60 de kilometri de municipiul Botoşani, are în componenţă şase sate, iar ocupaţia principală a localnicilor este agricultura. Din anul 2017, autorităţile locale au început să investească în infrastructura şcolară, dar şi în reţelele rutiere care leagă unităţile de învăţământ. Mai precis în 2017, prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală 1 (PNDL), au fost reabilitate şcolile din patru sate. Este vorba despre şcolile gimnaziale şi primare din localităţile Lişna, Smârdan, Oroftiana şi Suharău. Pentru aceste reabilitări au fost cheltuite peste 2 milioane de lei.
„Şcolile au fost dotate cu centrale proprii pentru încălzire, toalete în interiorul şcolii. Şcolilor le-a fost refăcut acoperişul, a fost reabilitată structura interioară şi exterioară, dar şi parchetul“, spune Marcel Chelaru. Tot prin PNDL 1 va fi reabilitată şi o şcoală profesională din satul Smârdan. Deocamdată a fost semnat un contract de peste 449.000 de lei pentru reparaţii şi dotări masive. În momentul de faţă are loc licitaţia pentru atribuirea lucrărilor. „În această şcoală sunt în jur de 300 de copii, de la grădiniţă şi până la şcoala profesională. Cu aceşti bani vrem să modernizăm toate corpurile, dar şi să investim în surse de încălzire, toatele moderne, dotări şi aşa mai departe“, adaugă edilul.

Grădiniţe şi infrastructură şcolară

Investiţiile administraţiei locale de la Suharău în infrastructura şcoală continuă şi în 2018. Mai precis, au fost accesate şi acceptate la finanţare încă trei proiecte prin PNDL, pentru intervalul 2017-2020. Este vorba despre reabilitarea a două grădiniţe,una în satul Lişna şi una în Suharău. Prin PNDL 2 va fi construită de la zero o grădiniţă în satul Smârdan cu peste 900.000 de lei. Investiţiile care vor debuta din 2018 vor însuma tot peste 2 milioane de lei. De asemenea, a început şi reabilitarea unor drumurilor care să lege şcolile din comună. Mai precis este vorba despre un milion de euro, fonduri europene, bani investiţi în 6 kilometri de drum modernizaţi de la zero, care să facă legătura între Lişna şi satul Izvoarele. Şi asta mai ales fiindcă elevii de la Izvoarele sunt nevoiţi să vină la şcoala din Lişna, din cauza scăderii masive a populaţiei şcolare.

„Suntem în anul 2018, nu pot să mai meargă ca pe vremea lui Creangă, la şcoală prin noroaie“, spune primarul. Tot prin PNDL se reabilitează reţeaua de iluminat public din comună, în special în preajma unităţilor de învăţământ. De aceste investiţii beneficiază aproape 1.000 de şcolari şi preşcolari din toate satele. „Este o minune pentru noi, atât pentru profesori, cât şi pentru şcolari, să înveţe la ţară într-o şcoală încălzită modern, cu toalete moderne, fără să plouă înăuntru. În mediul rural foarte puţine familii au o toaletă în casă şi măcar la şcoală au parte de un trai de secol XXI“, spune o profesoară de matematică de la Şcoala Suharău.

„Cu un om educat discuţi altfel“

„Mă gândeam cum aş putea face să se dezvolte comuna. Mediul rural nu este ofertant nici pentru agenţi economici, nu sunt nici utilităţile pe care ni le-am fi dorit, un nivel scăzut de educaţie, sărăcie, lipsa locurilor de muncă. Apoi mai apar şi asistaţii social. Este o adevărată provocare pentru orice administraţie. Am făcut tot felul de investiţii, dar trebuie să recunoaştem că nu ne-am preocupat foarte mult de învăţământ. Şi atunci mi-am dat seama că de la educaţie vine salvarea unei comune“, spune Chelaru.

Primarul este convins că prin dezvoltarea învăţământului va ajunge să civilizeze comuna şi va reuşi să o dezvolte şi economic. „Trebuie să recunoaştem că atunci când ai în faţă un om educat discuţi altfel. Civilizaţia începe cu şcoala. Un om educat, măcar până la un anumit nivel, va avea altă viziune, alte nevoi decât un om needucat. Automat va avea pasiuni, va dori să-şi îmbunătăţească viaţa şi pentru aceasta are nevoie de bani. În aceste condiţii îşi va căuta un loc de muncă. Dacă va avea un anumit nivel de educaţie, îl va putea şi obţine. Şi aşa apare şi o rotativă economică. Cu oameni care au slujbe şi un anumit grad de civilizaţie se dezvoltă economic şi comuna. Vor scădea şi viciile şi gradul de asistenţă socială. Atunci este clar că păşim în altă eră“, mai spune primarul din Suharău. Edilul vrea ca toate şcolile din satele comunei să fie la standarde moderne, ca să atragă profesori şi să combată absenteismul. „Preferă să stea acasă dacă le plouă în cap la şcoală. La fel şi profesorii valoroşi, vor să fugă la oraş decât să-şi distrugă maşinile pe drumuri de ţară şi să predea în barăci. În primul rând trebuie să oferim condiţii. Este prima cărămidă. După care vedem ce putem implementa ca strategii de educaţie. Dar se ştie, în mediul rural infrastructura şcolară este o problemă. De aceea am investit în modernizări, ca prim pas. Şi în drumuri, ca să aibă o legătură bună. Sincer, este un lucru care durează, nu se vede imediat, dar eu zic că se merită. În momentul de faţă, mai bine reabilitez o şcoală decât un cămin cultural“, mai spune Marcel Chelaru.

Învăţământul profesional, o prioritate

Aproape 500.000 de lei investeşte Primăria, prin fonduri PNDL, şi în şcoala profesională de la Smârdan. „La ţară, învăţământul profesional este esenţial. Copiii trebuie să ştie o meserie pentru a-şi câştiga pâinea şi automat să obţină un anumit grad de bunăstare“, explică Marcel Chelaru. În acest context, şcoala profesională de la Smârdan va fi complet modernizată. Deocamdată, în mare parte cu fonduri locale, au fost montate geamuri termopan şi au fost utilate atelierele de lucru. Au fost păstrate doar profilurile cu acoperire pe piaţa muncii, mai precis croitorie şi mecanică, lăcătuşărie, destul de căutate în judeţ. „Am venit la şcoala aceasta fiindcă părinţii nu mă pot ţine la nesfârşit. Vreau şi eu banul meu. La oraş era prea costisitor să mă dea la liceu. Învăţ croitorie şi mă angajez imediat, că se caută“, spune o tânără de la şcoala profesională din Smârdan. De altfel, la această şcoală vin elevi şi din alte două comune învecinate, fiind la mare căutare în mediul rural.

Cine e Marcel Chelaru
Primarul comunei Suharău, Marcel Chelaru, este de profesie jurist şi este la al treilea mandat ca primar, fiind ales consecutiv din 2004 până în prezent. „Eu am simţit că am fost dezavantajat la buget, la împărţiri de bani. Este o chestie care mi-am asumat-o ca independent. Dar sunt jurist de meserie, am fost şi secretar la Primărie înainte să fiu primar şi am experienţă la scris proiecte şi cunosc legea. Le facem bine şi nu are cine să le refuze“, concluzionează edilul.

sursa : adevarul.ro